N-as putea spune ca sunt o mare pofticioasa, dar nu cred in calatorii fara experiente gustative. Ca celebra madeleine a domnului Proust, fiecare loc are o amintire senzoriala legata de o aroma speciala, un fel de mancare sau un ingredient pe care e suficient sa le adulmec, ca sa ma arunce in timp si spatiu, exact in locul unde le-am cunoscut pentru prima data.

Si avand aceste date in minte si in suflet, am decis sa gust, la propriu si la figurat, din ce are mai bun si mai frumos o zona a Transilvaniei pe care o ador: Sibiu, mai cu seama Avrig si faimosul palat Bruckenthal.

Mosia-palat de la 28 de km de Sibiu dateaza din secolul al 18-lea si a apartinut guvernatorului Samuel von Brukenthal, avand influente clare austriece – o mica replica a Glorietei din Schönbrunn, cu gradini asemanatoare celor din vestitul palat vienez. Farmecul imprejurimilor, fuziunea de baroc tarziu cu clasicism, eleganta detaliilor, fantanile romantice, toate, toate, fac din ceea ce odinioara era o resedinta de vara unica in zona, un loc absolut spectaculos si in zilele noastre. Ce este special in acest loc, zic eu, sunt parcurile si oranjeria care a si fost restaurata, servind acum drept un hotel chic, cu restaurant si sali de conferinta, si unde, imaginati-va, Brukenthal cultiva ananasi, portocali, caisi si chiar si o specie de cactus exotic.

N-am testat fructele tropicale din oranjerie, dar am avut parte ceva mai interesant – un pranz ca la carte, ca sa pot “simti” si “gusta” si filozofia culinara Brukenthal de 2015, care pune mare baza pe produse organice, de cea mai buna calitate, 100% romanesti, crescute si imbuteliate de ei acolo (gemurile, sucurile si siropurile de zmeura, mure sau capsuni sunt de luat acasa!). 100% romanesc am mancat si eu, fiindca toate preparatele pe care le-am incercat au fost “ca la mama acasa”: fasole batuta, salata de vinete, zacusca, piept de pui cu tocanita de ghebe din gradina lui Brukenthal cu creme fresh si rostie de cartofi, siiii…niste papanasi perfecti!

Iarna la palat are sarmul ei si n-am regretat nici o secunda ca am venit acum, caci zapada care se asternea usor, molesita bland de caldura semineului si de gustul confortabil al mancarii au construit o poveste de aproape primavera perfecta.

Ne revedem la vara, cu placintele si strudelul cu mere, limonada cu trandafiri, chiseaua cu dulceata proaspat facuta si zumzetul de pe terasa din gradina, in parfumul de rododendroni si levantica.  

Nu uita sa ma urmaresti pe Bloglovin'!